Transformarea este bucurie!
De curând am intrat într-o librărie şi am fost surprins să văd cât de multe cărţi au apărut în domeniul dezvoltării personale. Iniţial m-am gândit cât de bine le poate prinde oamenilor informaţia din acest domeniu care până ieri era „tabu”. Am răsfoit câteva dintre ele şi mi-am dat apoi seama că uneori prea multă informaţie poate pune omul în încurcătură. Ce să aleagă? Ce i se potriveşte lui? De ce să citească până la urmă o carte cu un astfel de subiect?
De-a lungul timpului am auzit tot felul de reacţii: “De ce să mă transform? Ce este în neregulă cu modul meu de a fi?”. E posibil să nu fie nimic greşit cu modul în care eşti acum… dar… dacă ai putea avea o viaţă chiar şi mai frumoasă?
Unii au înţeles greșit că dezvoltarea personală ar fi doar pentru cei cu probleme, însă realitatea este cu totul alta. Probabil observi şi tu în jurul tău oameni ale căror zile sunt copii identice ale precedentei. E ca şi cum “cineva” apasă butonul repeat al DVD-ului cu viața lor şi în fiecare zi se joacă aceeaşi scenă. De cele mai multe ori îşi duc viaţa ca nişte roboţi, deşi se opun cu încăpăţânare să creadă asta despre ei! Acţionează fără să ştie exact de ce, găsesc justificări, dau vina pe alţii, vor să pară cei mai cei, nu îl mai acceptă pe celălalt deoarece nu este aşa cum vor ei… dar până la urmă ce îşi doriesc ei cu adevărat?
Albert Einstein spunea cândva: “dacă faci ce ai mai făcut şi te aştepţi să obţii altceva, acesta e un semn de nebunie”. Aşă că dacă vrei altceva, FĂ altceva. Ce altceva? Nu e vorba neapărat de ceva nou ci mai degrabă este vorba despre cum să facem: mai bine, mai profund, mai mult, mai frumos, mai eficient, … la un nivel superior.
Avem de ales: fie trăim o viaţă fără să cerem prea mult deoarece “regulile sunt deja stabilite”, fie acţionăm şi trăim viaţa pe care noi ne-o dorim de fapt! Din păcate, atât de bine delimitată şi „bătătorită” este zona noastră de confort încât cu greu acceptăm şi altceva.
Pentru unii transformarea pare ceva greu, ceva în care nu cred ori ceva de care consideră că nu au nevoie.
De mici suntem învăţaţi cu principiul „No pain, no gain!” (fără durere nu este câştig). Cu toate acestea, dacă ne amintim cum era în şcoala generală, materiile la care învăţam lecţia din clasă erau cele care ne plăceau cel mai mult şi la care atmosfera din clasă era plăcută iar profesorul preda acea materie cu drag. Râdeam şi ne bucuram în timp ce învăţam.
Este doar o mică dovadă a faptului că pentru a avea rezultate nu este obligatorie durerea. Ba chiar suntem mult mai eficienţi atunci când acţionăm cu plăcere.
Cu toţii avem nevoie de creştere, de dezvoltare, întrucât nu stăm pe loc chiar dacă am vrea! Fie urcăm, fie coborâm… Depinde de noi ce alegem! Participarea la un curs de dezvoltare personală nu este nicidecum un rău necesar, ci este o călătorie a cunoaşterii şi a transformării!
Fie că acceptăm de la început să creştem, fie că ignorăm, transformarea se va petrece oricum. Ceea ce noi putem alege, este CUM să se producă ea! Îmi doresc să împărtăşesc oamenilor faptul că transformarea este un proces extraordinar de bucurie, de voie bună şi amuzament, de provocări şi nu în ultimul rând este un demers al rezultatelor! Unii însă nu acceptă de la început asta. Fie le este neclar, fie consideră că nu au nevoie, iar atunci când viaţa le va cere să se transforme de cele mai multe ori le va fi greu, deoarece descoperă lucruri despre ei care nu le plac, este acea categorie de oameni despre care eu spun că se împiedică de adevăr dar se ridică şi îşi continuă drumul fără să înveţe nimic!
Unul din lucrurile care îmi plac foarte mult este că suntem liberi să ne transformăm exact în felul în care nouă ne este la îndemână, astfel încât deşi facem un demers conştient de autoeducare, el poate deveni o bucurie! Sunt anumite principii universale de care e bine să ţinem cont însă ele îmbracă “haine” diferite în funcţie de persoană.
Când cineva decide să îşi transforme viaţa e indicat să înceapă mai întâi prin a se transforma pe el însuşi. “Tu eşti schimbarea pe care o vrei în lume” spunea Gandhi. În loc să dăm vina pe altul, poate e mai bine să începem prin a ne întreba, ce am făcut noi de persoana cealaltă a reacţionat aşa? (Poate că nu am ştiut să-i comunicăm precis ceea ce doream de la ea, poate era într-o stare proastă). Acest gen de demersuri, ne ajută să ne înţelegem pe noi şi pe ceilalţi, să fim conştienţi de reacţiile noastre şi de cauza lor, ne ajută să ne descoperim natura noastră adevărată. După ce ne vom face „inventarul” calităţilor şi al defectelor, vom şti ceea ce vrem să păstrăm şi ceea ce vrem să „aruncăm” (comportamente care ne ţin pe loc, care ne înfrânează în drumul devenirii noastre). Apoi înarmaţi cu această cunoaştere vom începe să “lucrăm” la viaţa pe care noi ne-o dorim cu adevărat.
Anthony Robbins în cartea sa “Descoperă Forţa din tine” spune că pentru a realiza o schimbare de durată trebuie îndepliniţi trei paşi:
1. Ridică-ţi ştacheta. Începe să ceri mai mult de la tine, notează-ţi lucrurile pe care nu vrei să le mai accepţi în viaţa ta, pe care nu vrei să le mai tolerezi şi acţionează în această direcţie!
2. Schimbă-ţi crezurile limitative. Crezurile modelează fiecare decizie, fiecare faptă în parte, fiecare gând şi fiecare sentiment pe care îl trăim. Ca urmare schimbarea crezurilor limitatoare stă la baza oricărei transformări reale şi de durată.
3. Schimbă-ţi strategia! Dacă îţi vei stabili un standard mai înalt şi îţi vei schimba crezurile cu siguranţă vei găsi şi strategia care funcţionează optim în noile condiţii.
În concluzie: TRANSFORMAREA nu este o opţiune, este o necesitate. Poţi alege să te transformi în mod conştient sau poţi lăsa viaţa să o facă în locul tău, aşa cum va vrea ea… şi după cum ştii, această variantă nu este întotdeauna plăcută. Viaţa îşi joacă rolul, ea este o continuă devenire . Joacă-ţi-l şi tu pe al tău şi te vei bucura şi mai mult de ea!